sâmbătă, 24 aprilie 2010

Economia: cum ne saracim singuri.

M-am decis sa scriu cateva articole referitoare la ce am inteles eu despre economie si vreau sa incep cu ceva simplu.
In Mexic, un milion de oameni care lucrau in agricultura, mai precis cultivau porumb, au ajuns someri printr-un proces atit de simplu si de natural incat nu poti sa invinuiesti pe nimeni, intr-o economie capitalista.
Au venit americanii si au vandut porumb mai ieftin. Mexicanii fiind saraci, au preferat sa cumpere porumbul american, pentru ca pe termen foarte scurt au economisit cativa dolari, dar pe termen ceva mai lung, firmele care produceau porumb au dat faliment.
Aceasta este o practica economica foarte raspandita. In Germania exista firma 3M care care produce papetarie, probabil ca ati auzit de ea, are niste produse foarte performante. Tot in Germania, exista si firmna Tesa care produce tot papetarie de calitate, dar, pentru ca 3M are o piata la nivel european, iar Tesa doar national, 3M vinde produsele in germania foarte ieftine, pentru ca Tesa sa nu poata sa creasca economic pana la nivelul in care sa poata sa se extinda in afara Germanie si compenseaza prin a vinde produsele putin mai scump in Europa.
Asta am patit si noi dupa revolutie si asta patesc toate tarile sarace in momentul in care scade riscul de investitie si riscul politic si devin interesante pentru economia occidentala.
Marile concerne vin si isi vand produsele la preturi mai mici decat producatorii locali pentu a elimina concurenta apoi au monopol.

Dar efectul nu se opreste aici. Falimentul duce la cresterea numarului de someri, ceea ce duce la scaderea salariilor, pentru ca a crescut concurenta pentru fiecare loc de munca.

In momentul in care am saracit indeajuns, tara respectiva devine interesanta pentru investitii si apar cateva firme mari care investesc in fabrici si uzine, pentru ca exista forta de munca ieftina.
Nivelul de saracie scade putin, dar aceste firme vor pleca in cazul in care acest nivel scade prea mult si apare o alta tara saraca (gen India) in care riscul de investitii a scazut.

Daca ati avea o firma mare si voi probabil ati face la fel. Intrebarea este ce putem sa facem noi ?
Este foarte simplu.
Atita timp cat ne vedem doar interesul personal pe perioada foarte scurta si cumparam ce e mai ieftin la o calitate acceptabila, vom fi doar o tara saraca care va oscila intre perioade de saracie si perioade de mediocritate.
Trebuie schimbam modul de a gandi si sa incepem sa sustinem productia locala.
Trebuie sa incepem sa cumparam produse romanesti, chiar daca sunt putin mai scumpe, pentru ca daca cumparam un produs strain care este putin mai ieftin, pe langa problemele cunoscute de calitate, exista probleme mai mari si mai grave care pot duce la somaj si la saracirea populatiei.

Ganditi-va in felul urmator:

1. Un produs romanesc cu patroni romani aduce locuri de munca, firma respectiva si angajatii platesc taxe catre Statul Roman, iar profitul are sanse foarte mari sa fie reinvestit in Romania.

2. Un produs international, dar fabricat totusi in Romania (gen Danone, Dacia) cu investitori straini aduce locuri de munca, plateste o parte din taxe, in schimb profitul pleaca peste granita.

3. Un produs strain, fabricat in afara tarii, nu face decat sa scoata banii din tara si sa falimenteze industria sau agricultura locala.

Este gresit sa ganditi ca daca un numar de angajati din agricultura ajung someri, iar voi lucrati intr-un domeniu total diferit, nu sunteti afectati. Oamenii respectivi vor cauta de lucru in orice domeniu si presiunea se va resimtii in toate domeniile.
Somerii respectivi nu vor mai plati taxe la stat, ceea ce inseamna ca vor creste taxele pentru cei care inca au serviciu. Acei oameni se transforma din producatori (platitori de taxe) in consumatori (primesc ajutor de somaj, de la cei care inca au serviciu, evident).

In concluzie, alegerea pe care o facem in magazin ne afecteaza viitorul mult mai mult decat ne imaginam.
Stiu ca hainele aduse din Spania sunt mult mai frumoase decat ce se produce in Romania si ca ar fi un compromis prea mare pentru multi sa renunte la a le cumpara, dar nu trebuie sa facem schimbari radicale.
Macar o parte din produse, mai ales mancarea si produsele pentru casa, daca am fi mai atenti cand le cumparam ar putea avea un impact pozitiv destul de semnificativ pe termen lung.


duminică, 28 februarie 2010

Ajutor in vindecare

Nu am mai scris de mult timp pe blog. Faptul ca aud din ce in ce mai des cuvantul "Cancer" in jurul meu m-a determinat sa scriu acest articol.
Exista tot felul de boli, unele pornesc din exterior, ca raceala, virusii, bolide piele, infectii, iar tratamentul se bazeaza 100% pe medicina moderna.
Dar altele pornesc din interior, iar pentru acestea, eu sunt convins ca tratamentul depinde foarte mult de noi.
Corpul nostru are doua moduri de baza, crestere si aparare. Cand suntem relaxati, creierul trimite semnale catre celulele din corpul nostru de crestere. Cand suntem stresati, suparati sau speriati, creierul trimite semnale de aparare.
Astfel, sansele de a te imbolbanvi sunt direct proportionale cu raportul dintre modurile de baza. Adica, daca 80% din zi stai stresat, suparat, amarat, ti-e frica, esti ingrijorat, atunci corpul tau sta si el intr-o stare de alerta, iar acel stres fizic afecteaza organul cel mai sensibil.
Starea generala pe care o avem zi de zi este controlata de creierul nostru, subconstient, este adevarat, dar totusi, noi controlam propriul nostru creier.
Scriu asta, pentru ca este important sa intelegem ca doctorul si medicina implicit este doar o unealta in vindecare, nu reprezinta tot ce avem nevoie. Trebuie sa contribuim si noi cu ceva, iar acest ceva este foarte important, iar cateodata chiar factorul decisiv.

Toata lumea stie ca, de exemplu, daca mananci junk food cativa ani si ajungi la doctor, nu poti avea pretentia ca doctorul sa te repare, iar tu sa te intorci la acelasi stil de viata, fara repercursiuni.
Tot ce ni se intampla este rezultatul stilului de viata si a modului de a gandi.
Dupa orice boala, doctorul iti spune ca trebuie sa schimbi ceva in viata ta, dieta, somnul, reducerea stresului, etc.

Unii oameni au incercat sa identifice cauzele mentale care genereaza anumite boli.
Valeriu Popa in cartea sa despre vindecare naturista scrie:

"C.M.P. = cauza mentala a problemei
N.M.G. = noul model de gandire

Leucemie
C.M.P. : Inspiratie ucisa brutal. “Care-i rostul ?”
N.M.G. : Merg dincolo de limitarile mele din trecut in libertatea lui “acum”. Este bine si sigur sa fiu eu.

Cancer
C.M.P. : Rana adanca. Resentiment stagnat de multa vreme. Durere sau secret adanc ce mananca din viata sau din eu, creand ura. “Care este rostul ?”
N.M.G. : Iert si eliberez trecutul cu iubire. Aleg sa-mi umplu lumea cu bucurie si ma aprob."

Nu cred ca toate bolile trebuie neaparat sa aiba un resentiment, sau o "cauza mentala" dar cateodata chiar asa este.
Exista multe cazuri in care oameni s-u vindecat inlaturand orice stres mental.
Pentru ca greu sa identifici ce anume din viata ta trebuie sa schimbi, cel mai bine este sa faci schimbari pozitive majore.

Voi da aici doua exemple.

O femeie din China care, in momentul in care a renuntat sa se mai lupte cu cancerul si a ales sa se bucure de viata la maxim, s-a vindecat: link aici evident, titul este foarte prost ales.

Si evident, Cathy din The Secret: link aici

Nu uitati ca viata noastra este rezultatul a ceea ce am gandit si ce ne-am focusat.
Daca suntem indragostiti si avem doar relatia in minte, relatia se dezvolta, daca vrem sa dezvoltam cariera si si muncim 16 ore pe zi, job-ul merge bine.

In momentul in care te uiti la viata ta si vezi ca ceva nu functioneaza cum vrei tu, trebuie sa stii ca numai schimband ceva, vrei avea alt rezultat.

Sperand ca poate va ajuta pe cineva, va urez multa sanatate !

A.



joi, 23 iulie 2009

Visul unei vieti frumoase

Dupa ce am scris despre natura umana si economie, am vazut al 3-lea Zeitgeist "The Zeitgeist Movement"
Eu sunt un om destul de comod si am stat sa ma gandesc ce m-ar determina pe mine sa ma dedic 100%.
Acest film descrie cum ar trebui sa arate societatea daca s-ar dezvolta natural, fara sclavia economica in care suntem.
Pentru a ajunge acolo as putea munci 12 ore pe zi, inclusiv weekend-urile, m-as duce aproape oriunde si as face aproape orice. Este unul din putinele (foarte putinele) lucruri din lumea asta pentru care mi-as dedica intreaga atentie fara ezitare si fara regrete pentru o perioada nedeterminata de timp.
Eu chiar simt ca suntem sclavi si ca libertatea poate fi foarte aproape :)
Nu pot sa accept ca societatea de azi, care ne induce cantitati incomensurabile de stress, teama si insecuritate este alegerea noastra, sau ca este spre binele nostru.

Voua ce va alimenteaza vointa ?